Un moment crucial
Un moment etern de transformare pură
Pe 5 mai 1970, în orașul Nargol de pe țărmul mării, pe coasta de vest a Indiei, lângă Mumbai, a avut loc un eveniment extrem de important, și anume deschiderea Sahasrarei, centrul energetic al zonei limbice.
Semnificația acestui eveniment este extraordinară. Tot ceea ce a urmat în moștenirea spirituală a lui Shri Mataji a rezultat din acel eveniment. Ca o descoperire științifică importantă sau ca o operă de artă frumoasă, această descoperire fără precedent a reverberat de-a lungul anilor, influențând pe toți cei care au intrat în contact cu opera și viziunea lui Shri Mataji.
Descoperirea lui Shri Mataji a fost și este unică. Deschiderea Sahasrarei este un moment de transformare pură și oferă o metodă prin care ființele umane își pot depăși limitele și se pot conecta la ceva mai înalt. Acest eveniment și capacitatea de conștientizare pe care o trezea , erau ceea ce așteptase Shri Mataji.
„Căutam căile și metodele”, a explicat Ea, „studiindu-le în interiorul meu prin propriul meu stil de meditație, în sensul că încercam să rezolv toate permutările și combinațiile posibile. Când întâlneam o persoană, vedeam ce probleme avea acea persoană și cum le putea depăși. Încercam să studiez acea persoană din interior.”
Shri Mataji știa că soluția pentru înțelegerea dilemei umane constă în cunoașterea străveche a corpului subtil. Acest corp care există dincolo de cel fizic este real, și este compus din canale de energie, centri energetici și o sursă de energie primară cunoscută sub numele de Kundalini. Funcțiile și structura corpului subtil reflectă sistemul fizic cunoscut științei, dar la un nivel mai subtil.
„Am putut vedea toate lucrurile care se întâmplau”, și-a amintit Ea. „Aceea a fost ziua în care am spus că într-un fel sau altul trebuie să deschid ultima chakră.”
Această chakră (sau centru energetic) este cunoscută în limba sanscrită ca Sahasrara, cu sediul în zona limbică a creierului. Deschiderea acestui centru energetic a fost momentul declanșator care avea să pună totul în mișcare, o poartă deschisă către adevăr.
„Eram singură și mă simțeam foarte bine. Nu era nimeni în preajmă care să spună un cuvânt. Și apoi, în meditație, am simțit că a sosit momentul când Sahasrara trebuia deschisă. În momentul în care mi-am dorit deschiderea Sahasrarei, ceea ce am observat a fost că energia Kundalini s-a ridicat ca un telescop în Mine, deschizându-și segmentele unul după altul, mergând în sus. Era de culoarea fierului topit, înroșit.
„Apoi am văzut structura exterioară a lui Kundalini care a continuat să se ridice, creând sunete la fiecare chakră. Kundalini s-a ridicat pentru a străpunge Brahmarandra.”
Brahmarandra este zona osului fontanelă din partea de sus a capului. Experiența descrisă de Shri Mataji a fost aceea a Realizării Sinelui, a înfloririi cunoașterii și a conștientizării pe care mulți o doresc. Ea vorbea despre un destin pe care atât de mulți îl caută, și a cărui împlinire este asociată de obicei cu ani de trudă și dedicare.
„Am simțit în acel moment că toată energia care era acolo deasupra a intrat brusc în Mine din toate direcțiile, ca o briză răcoroasă. Am văzut că totul s-a deschis și briza a început să curgă din capul Meu pretutindeni, ca o uriașă ploaie torențială. Simțeam că mă pierd, că nu mai existam. Era doar grația divină care rămăsese acolo. Am văzut cum toate acestea Mi s-au întâmplat în totalitate.”
Shri Mataji știa că această experiență a Realizării Sinelui, această cunoaștere superioară, trebuia împărtășită întregii lumi.„Atunci mi-am dat seama că nu era nicio greșeală în decizia de a începe această lucrare. Confuzia se terminase. În sfârşit, venise momentul. Nu era nimic de care să Mă tem. Acest lucru trebuia făcut până la urmă. Eu venisem în această lume doar cu acest scop, pentru a trezi conștiința colectivă în ființele umane. M-am gândit că până când oamenii nu își vor primi Realizarea și nu își vor înțelege propriul Sine, această sarcină va fi imposibilă. Orice altceva ar fi încercat cineva să facă în această lume nu ar fi fost de niciun folos.”
Shri Mataji a descris cum a început munca Ei spirituală. „Am lucrat pe o doamnă în vârstă care mă cunoștea bine. Când și-a primit Realizarea, am fost mulțumită. Am simțit că mulți alții și-ar putea obține Realizarea. A fost ușor să dai Realizarea unei singure persoane. A fost foarte ușor să faci conștientă o persoană, dar pentru a face metoda să funcționeze la nivel colectiv asupra maselor, era nevoie de ceva mai multă muncă.
Toată lumea ar fi trebuit să primească aceste beneficii după o singură ședință de Realizare, dar este adevărat că aceste lucruri nu mai fuseseră niciodată făcute la nivel colectiv. Am reușit toate acestea prin meditație.”
Munca Ei a continuat în liniște mulți ani la nivel de bază. „Nimeni nu a știut vreodată despre puterile pe care le aveam în interior. Nimeni nu Mă cunoștea și nu avea nicio idee despre Mine.” Nici oamenii nu erau încă pregătiți pentru ceea ce spunea Shri Mataji. Mesajul Ei, care era revoluționar dar și îndrăzneț, a fost, de asemenea, o provocare fundamentală pentru majoritatea oamenilor în înțelegerea adevărului despre ei înșiși.
„Dar când energia Kundalini a fost trezită în acea doamnă”, și-a amintit Shri Mataji, „am simțit că un fel de putere subtilă a intrat în ea. Apoi încă douăsprezece persoane și-au primit Realizarea. Au fost uimiți când ochii lor au început să strălucească. Au început să înțeleagă și să vadă totul clar prin puterea unei sensibilități unice care s-a trezit în ei, prin care puteau simți totul.”
Prin Realizarea Sinelui, oamenii au devenit adevăratul lor Sine. Au înțeles ce nu știau înainte. Au început să se vadă unul în celălalt. Și astfel a început adevărata integrare.
„Mi-am dat seama foarte clar de un lucru, și anume că aceste douăsprezece persoane aveau douăsprezece personalități diferite și cumva, stând cu ei, simțeam că ar trebui să li se spună cum ar trebui să fie integrată puterea luminii pe care o posedă spiritul”, a spus Ea. „Este ca atunci când înșirăm flori într-o singură ghirlandă cu ajutorul unui ac... Când și-au primit Realizarea, atunci am observat că în ei, în interiorul lor, fiecare devenea integrat, acordându-se unul după altul, pe o singură strună.”